România se află printre statele membre ale Uniunii Europene cu cele mai reduse diferențe de remunerare între femei și bărbați. Potrivit datelor Eurostat, în 2024, gender pay gap-ul neajustat al României a fost de 3,7%, comparativ cu media Uniunii Europene de 11,1%.

La prima vedere, acest procent poate indica o situație favorabilă în ceea ce privește egalitatea salarială. Totuși, datele trebuie interpretate cu prudență, deoarece o diferență redusă nu înseamnă automat că femeile și bărbații au aceleași oportunități profesionale, același acces la funcții mai bine plătite sau aceleași șanse de avansare în carieră.

Gender pay gap-ul neajustat măsoară diferența dintre câștigurile salariale brute orare medii ale bărbaților și cele ale femeilor, exprimată ca procent din câștigurile salariale brute orare medii ale bărbaților. Prin urmare, indicatorul oferă o imagine generală asupra diferențelor de venit, dar nu explică singur cauzele acestora și nu compară automat persoane aflate pe aceeași funcție, cu aceeași experiență, aceeași vechime sau același nivel de responsabilitate.

În cazul României, diferența redusă poate fi influențată și de structura pieței muncii. Numărul mare de contracte plătite la nivelul salariului minim poate comprima diferențele salariale statistice dintre femei și bărbați, fără ca acest lucru să reflecte neapărat o egalitate reală în ceea ce privește cariera, veniturile sau accesul la poziții superioare.

De asemenea, indicatorul poate fi influențat de distribuția femeilor și bărbaților pe sectoare economice, de diferențele dintre sectorul public și cel privat, de nivelul de ocupare, de tipul contractelor de muncă, de întreruperile de carieră și de accesul la funcții de conducere. Din acest motiv, un procent redus al gender pay gap-ului trebuie analizat împreună cu alte date privind participarea pe piața muncii, calitatea locurilor de muncă și oportunitățile reale de dezvoltare profesională.

Tema devine cu atât mai importantă în contextul noilor reguli europene privind transparența salarială. Directiva (UE) 2023/970 urmărește consolidarea aplicării principiului egalității de remunerare pentru aceeași muncă sau pentru o muncă de valoare egală și pune accent pe criterii obiective, clare și neutre din punct de vedere al genului.

Pentru angajatori, inclusiv pentru IMM-uri, discuția despre egalitatea salarială nu trebuie redusă la un simplu procent statistic. Firmele trebuie să poată justifica diferențele de remunerare prin criterii obiective, precum competențele, experiența, responsabilitățile, performanța, condițiile de muncă sau nivelul postului. În același timp, politicile salariale, fișele de post, criteriile de promovare și beneficiile acordate salariaților trebuie să fie clare, documentate și aplicate consecvent.

O piață a muncii echitabilă nu se construiește doar prin valori statistice bune, ci prin reguli interne transparente, acces real la oportunități și decizii salariale fundamentate. Pentru angajatori, acest lucru înseamnă nu doar conformare legală, ci și predictibilitate, reducerea riscurilor de conflict și consolidarea încrederii la nivelul organizației.

PTIR recomandă angajatorilor să își analizeze din timp politicile salariale și să verifice dacă diferențele de remunerare pot fi explicate prin criterii obiective, clare și neutre din punct de vedere al genului. O politică salarială transparentă, corelată cu responsabilitățile postului, competențele și performanța, contribuie la reducerea riscurilor juridice și la consolidarea unui climat de muncă echitabil și predictibil.