România dispune de o industrie IT&C cu o contribuție importantă la economie și de o infrastructură digitală bine dezvoltată, însă utilizarea tehnologiei în firme și în serviciile publice rămâne limitată. Analizele publicate de ANIS și SeeNext evidențiază același decalaj: capacitatea de a furniza tehnologie și accesul la echipamente nu se traduc suficient în productivitate, competențe și servicii eficiente.

Potrivit studiului Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), cifra de afaceri a sectorului IT&C a ajuns la 23,6 miliarde de euro în 2024, cu o contribuție directă de 6,67% la PIB. În același an, serviciile IT&C au reprezentat 25,6% din exporturile de servicii ale României. În analiza recentă a organizației, directorul executiv Corina Vasile atrage însă atenția că numai 28,7% dintre companii integrează tehnologii precum serviciile cloud, inteligența artificială sau analiza datelor.

Raportul „Digitalisation in Southeast Europe”, ediția 2026, realizat de SeeNext, completează această perspectivă. În comparația dintre România, Bulgaria și Serbia, România obține 53 de puncte, față de 59 pentru Bulgaria și 64 pentru Serbia, în indicele propriu Human-Centered Digitisation Index. Acesta evaluează accesul la tehnologie, utilizarea efectivă și beneficiile pentru oameni în patru domenii: sănătate, educație, servicii și locul de muncă. Trei sferturi din scor sunt atribuite utilizării și rezultatelor, infrastructura fiind tratată ca o condiție de bază.

Pentru mediul de afaceri, datele privind digitalizarea la locul de muncă sunt deosebit de relevante. Potrivit raportului, prezentat de Economica.net, 14,5% dintre întreprinderile din România aveau un nivel ridicat de intensitate digitală în 2025, comparativ cu 27,5% în UE. Totodată, numai 12% dintre companiile românești cu cel puțin zece angajați au oferit în 2024 pregătire pentru dezvoltarea competențelor IT&C ale salariaților, față de 22,3% la nivel european.

Decalajul apare și în relația cu administrația: deși 95,5% dintre gospodăriile din România aveau acces la internet în 2025, numai 24,1% dintre cetățeni au interacționat online cu autoritățile publice, comparativ cu 71,9% în UE. Acești indicatori privesc populația, dar ilustrează dificultatea de a transforma conectivitatea în utilizarea curentă a serviciilor digitale.

În acest context, ANIS solicită predictibilitate fiscală și legislativă, investiții în competențe și continuitatea sprijinului pentru adoptarea tehnologiilor. Printre prioritățile propuse se numără un calendar multianual al instrumentelor de finanțare după încheierea PNRR, coordonarea instituțiilor responsabile de transformarea digitală și consultarea mediului de afaceri înainte de elaborarea măsurilor.