Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, resursele totale de energie disponibile în anul 2024 au fost de 42 milioane tone echivalent petrol (tep), nivel apropiat de cel înregistrat în 2023. Structura energetică a economiei arată o creștere a importurilor cu 6,2%, concomitent cu o scădere a producției interne de energie primară cu 3,9%.
🔹 Principalele evoluții
🔸Producția de energie primară s-a situat la 21,07 mil. tep (−3,9% față de 2023).
- Cărbune: −12,6%
- Resurse regenerabile și nucleare: −7,9%
- Țiței: +5,8%
- Gaze naturale utilizabile: +0,8%
🔸Importurile energetice au totalizat 16,46 mil. tep (+6,2%).
- Creșteri notabile la țiței (+12,1%)
- Scăderi la gaze naturale (−13,9%) și la cărbune și cocs (−16%)
🔸Exporturile de energie au ajuns la 7,49 mil. tep (+4,1%), iar consumul final energetic a fost de 23,36 mil. tep (+0,4%).
- Transporturi: +2,8%
- Industrie: +1,5%
- Populație: −1,6%
🔸 Relevanță economică
Creșterea importurilor, în paralel cu diminuarea producției interne, indică o dependență energetică accentuată și un potențial risc pentru stabilitatea costurilor.
În același timp, domeniile industriale și de transport își mențin trendul ascendent al consumului, ceea ce evidențiază nevoia de investiții în eficiență energetică și surse regenerabile.
Pentru întreprinderile mici și mijlocii, contextul energetic actual oferă oportunități semnificative:
- investiții în tehnologii de reducere a consumului și monitorizare digitală;
- diversificarea surselor prin energie solară sau biomasă;
- implicare în lanțurile de valoare ale economiei verzi.
🔹 Perspective
România își menține o structură energetică echilibrată, dar tranziția către sustenabilitate necesită accelerarea investițiilor private în capacități regenerabile și eficiență industrială.
Stabilitatea pieței energetice va depinde în continuare de adaptarea rapidă a mediului de afaceri la cerințele tranziției verzi și de integrarea tehnologiilor care reduc consumul și pierderile.



