Datele oficiale publicate de Eurostat pentru anul 2024 arată o realitate alarmantă pentru piața muncii din România: doar 2,4 % dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani lucrează în paralel cu studiile. Acest procent plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană, mult sub media UE, care se situează în jurul valorii de 25,4 %.
Aceste rezultate evidențiază diferențe structurale majore între România și celelalte state membre în ceea ce privește integrarea tinerilor pe piața muncii încă din timpul educației formale.
📉 Comparativ cu alte state UE: mari discrepanțe
Diferențele dintre România și alte economii europene sunt semnificative:
- Olanda are peste 74 % dintre tineri activi profesional în perioada studiilor
- Danemarca depășește 56 %
- Germania înregistrează aproximativ 46 %
Aceste cifre arată că în multe economii dezvoltate munca în timpul studiilor este o parte integrantă a tranziției de la sistemul educațional la piața muncii, oferind tinerilor experiență practică și venituri suplimentare.
🎓 Ce înseamnă pentru tinerii din România?
România se confruntă cu o situație în care majoritatea tinerilor aflați în sistemul educațional:
- nu lucrează deloc în paralel cu studiile
- rămân neconectați la piața reală a muncii până la absolvire
- deprind târziu competențe practice, după ce părăsesc școala
Această separare între educație și muncă poate avea efecte negative pe termen lung, inclusiv:
✔ scăderea experienței profesionale inițiale
✔ dificultate în adaptarea la cerințele reale ale angajatorilor
✔ pierderea oportunităților de venituri independente înainte de absolvire
✔ risc mai mare de șomaj la ieșirea din sistemul educațional
🔎 Cauze structurale posibile
Mai mulți factori pot contribui la acest fenomen scăzut în România:
📌 1. Lipsa oportunităților locale de muncă parțială
În multe orașe și regiuni, oferta de joburi part-time sau stagii plătite este redusă, ceea ce limitează opțiunile tinerilor.
📌 2. Deficite în conexiunea școală-piața muncii
Sistemul educațional românesc are încă dificultăți în a integra programe de internship, alternanță sau învățare duală funcționale la scară largă.
📌 3. Presiunea asupra timpului de studiu
Curricula academică încărcată și cerințele de studiu intens pot face dificilă combinarea muncii cu educația formală.
📌 4. Percepția socială asupra muncii în timpul studiilor
În anumite medii, munca în timpul studiilor nu este percepută ca o componentă utilă a dezvoltării profesionale, ceea ce reduce motivația tinerilor de a căuta oportunități de angajare.
📈 Implicatii economice și sociale
📍 Pentru piața muncii
Tinerii care nu au experiență de lucru în timpul studiilor pot avea dificultăți în:
- adaptarea la medii de lucru complexe
- dezvoltarea competențelor soft (comunicare, gestionare a timpului, echipă)
- integrarea rapidă după absolvire
📍 Pentru angajatori
Lipsa experienței practice la absolvenți crește costurile de training și poate prelungi perioada necesară pentru ca angajații noi să devină productivi.
📍 Pentru sistemul educațional
Aceste date semnalează necesitatea unor reforme care să:
- includă mai multă practică în curricula formală
- stimuleze parteneriatele cu mediul privat
- promoveze programe de internship și învățare duală
📌 Recomandări de politici publice
Pentru a diminua decalajul și a sprijini angajarea tinerilor în timpul studiilor, se pot lua în considerare următoarele direcții:
✅ 1. Stimulente fiscale pentru angajatorii care oferă joburi part-time și stagii pentru studenți
Reduceri de taxe sau facilități pentru companiile care angajează tineri pe perioadă determinată sau part-time.
✅ 2. Extinderea programelor de învățare duală
Parteneriate între universități/licee și companii private pentru a combina educația teoretică cu practica
✅ 3. Sprijin pentru antreprenoriat în rândul studenților
Programe de mentoring, micro-granturi și acceleratoare pentru tinerii care vor să își dezvolte propriile afaceri.
✅ 4. Campanii de conștientizare
Promovarea valorii muncii în timpul studiilor ca element de dezvoltare profesională și personală.
🧠 Cifrele Eurostat pentru 2024 arată o realitate care cere intervenție coordonată: România are cel mai mic procent de tineri care lucrează în timpul studiilor din toate statele membre ale UE. Aceasta nu este doar o statistică — este un semnal clar că economia și societatea trebuie să creeze premise reale pentru integrarea tinerilor în piața muncii, stimulând dezvoltarea competențelor și reducând decalajele dintre educație și angajare.
Link-uri utile:
