Confederația Europeană a Sindicatelor solicită Comisiei Europene introducerea unor reguli mai clare privind pauzele de hidratare și răcire pentru lucrători, în contextul temperaturilor tot mai ridicate înregistrate în Europa. Solicitarea vine pe fondul îngrijorărilor legate de riscurile pe care căldura extremă le poate avea asupra sănătății și securității salariaților, în special în domenii precum construcțiile, agricultura, transporturile, industria sau alte activități desfășurate în aer liber ori în spații expuse la temperaturi ridicate.
Potrivit informațiilor prezentate la nivel european, riscul de deces la locul de muncă din cauza căldurii crește atunci când temperaturile depășesc 30 de grade Celsius și devine semnificativ mai mare la temperaturi de peste 38 de grade Celsius. În acest context, pauzele de hidratare, accesul la apă, adaptarea programului de lucru și asigurarea unor spații de odihnă nu mai sunt simple măsuri administrative, ci elemente importante de prevenție în materie de securitate și sănătate în muncă.
În România, angajatorii au deja obligații specifice în perioadele cu temperaturi extreme. Legislația prevede măsuri pentru protecția persoanelor încadrate în muncă atunci când se înregistrează temperaturi ridicate extreme, respectiv temperaturi de peste 37 de grade Celsius sau atunci când indicele temperatură-umiditate depășește pragul valoric de 80. În astfel de situații, angajatorii trebuie să ia măsuri pentru menținerea stării de sănătate a salariaților și pentru adaptarea condițiilor de muncă.
Printre măsurile care pot fi avute în vedere se numără reducerea intensității și ritmului activităților fizice, asigurarea ventilației la locurile de muncă, alternarea efortului dinamic cu cel static, alternarea perioadelor de lucru cu perioade de repaus în locuri umbrite sau ventilate, precum și asigurarea apei minerale, în cantități adecvate. În funcție de specificul activității, pot fi necesare și măsuri suplimentare privind echipamentul individual de protecție, instruirea lucrătorilor și supravegherea stării de sănătate.
Pentru angajatori, tema pauzelor de hidratare trebuie privită nu doar ca o obligație legală, ci și ca o măsură de responsabilitate organizațională. Temperaturile extreme pot afecta productivitatea, pot crește riscul de accidente și pot genera probleme medicale pentru salariați, iar firmele trebuie să își adapteze procedurile interne la realitățile climatice actuale.
Legislație aplicabilă în materie:
-
Comunicat ETUC privind extinderea pauzelor de răcire pentru lucrători
-
OUG nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă
-
HG nr. 580/2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 99/2000
-
Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă
PTIR recomandă angajatorilor să își revizuiască procedurile interne pentru perioadele de caniculă și să stabilească măsuri clare privind hidratarea, pauzele de odihnă, adaptarea programului de lucru și protecția salariaților expuși la temperaturi ridicate. O abordare preventivă reduce riscurile pentru sănătatea lucrătorilor, contribuie la evitarea accidentelor de muncă și sprijină continuitatea activității în condiții de siguranță.
