În trimestrul III 2025, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 9.420 lei, în timp ce cheltuielile totale medii lunare au ajuns la 8.079 lei, conform datelor INS. Raportul dintre venituri și cheltuieli arată o presiune constantă asupra bugetului familial: cheltuielile reprezintă aproape 86% din veniturile totale, ceea ce indică o capacitate limitată de economisire pentru multe gospodării.
Comparativ cu trimestrul II 2025, veniturile au înregistrat o scădere ușoară (−0,9%), în timp ce cheltuielile au rămas ridicate (−0,6%). Pe termen anual însă, dinamica este puternic pozitivă: față de trimestrul III 2024, veniturile au crescut cu +14,1%, iar cheltuielile chiar mai rapid, cu +15,2%. Această diferență arată o realitate economică importantă: deși veniturile cresc, costurile vieții se adaptează rapid și erodează spațiul financiar al gospodăriilor.
Structura veniturilor confirmă rolul dominant al pieței muncii: salariile și alte drepturi salariale reprezintă 68,4% din veniturile totale. Asta înseamnă că orice volatilitate în ocupare și în nivelul salariilor se transferă direct în consum și în comportamentul economic al populației.
La nivel social-economic, diferențele urban–rural rămân semnificative: gospodăriile din urban au venituri superioare, în timp ce în mediul rural persistă o pondere mai mare a veniturilor în natură, ceea ce indică un nivel mai redus de monetizare a economiei locale.
📌 Impact asupra IMM-urilor:
Veniturile gospodăriilor sunt principalul motor al consumului intern. Nivelul ridicat al cheltuielilor și spațiul mic de economisire pot genera un comportament de consum mai prudent, cu efect direct asupra IMM-urilor din retail, servicii și HoReCa. În același timp, creșterea veniturilor menține o bază de cerere, însă cu orientare spre preț și promoții.



