ICCJ a stabilit că atunci când repausul săptămânal este acordat cumulat, angajatul are dreptul la compensație, chiar dacă orele lucrate în acele zile nu depășesc durata normală a timpului de muncă.

Această soluție clarifică definitiv o practică frecvent întâlnită în companii, în special în domeniile cu program în ture, activitate continuă sau flux operațional neîntrerupt.

🔹 Ce înseamnă „repaus săptămânal cumulat”?

Repausul săptămânal reprezintă, în mod normal, două zile consecutive (de regulă sâmbătă și duminică).

Codul muncii permite totuși, în anumite situații, amânarea acordării acestui repaus și „recuperarea” lui ulterior, cumulându-l în alte perioade, atunci când activitatea o impune.

Exemple:

• tură continuă 12/24 sau 12/48;
• activitate industrială sau producție care nu poate fi întreruptă;
• servicii de intervenție sau mentenanță;
• program sezonier sau cu variații mari.

🔹 Decizia ICCJ: compensația este obligatorie

Înalta Curte a decis că, în aceste situații, angajatul trebuie compensat financiar pentru zilele în care a lucrat în locul repausului săptămânal, chiar dacă munca depusă în acele zile:

• nu depășește cele 8 ore/zi,
• nu depășește cele 40 de ore/săptămână,
• nu constituie ore suplimentare în sensul tradițional.

Motivul: angajatul a prestat activitate în zile destinate repausului, iar legea protejează caracterul special al acestui drept.

✔ Cum se calculează compensația

Decizia stabilește că:

• salariatul are dreptul la spor aferent muncii în repaus săptămânal,
• sporul este considerabil mai mare decât cel pentru munca obișnuită,
• firmele trebuie să îl acorde indiferent dacă au păstrat sau nu limita normală a timpului de lucru.

În practică, companiile trebuie să prevadă în regulamentul intern sau CCM nivelul concret al sporului (de obicei între 75% și 100% suplimentar), dar obligația de compensare este absolută.

🔹 Ce trebuie să facă IMM-urile acum?

Decizia ICCJ creează un standard obligatoriu, iar companiile trebuie să se alinieze cu acesta. Pentru a evita litigii și plăți retroactive considerabile, este recomandat:

1. Revizuirea programelor de lucru

Identificați posturile unde repausul săptămânal este:

• amânat,
• cumulat,
• acordat neregulat.

Aceste situații trebuie evidențiate clar în pontaj.

2. Acordarea sporului aferent

Este obligatoriu ca angajatul să primească:

• plata zilelor lucrate, +
• sporul pentru munca în zile de repaus.

Nu se poate acorda doar ziua liberă recuperată.

3. Actualizarea contractelor și regulamentului intern

Includeți:

• definiția repausului cumulat,
• cuantumul sporului,
• procedura de evidențiere în pontaj,
• responsabilitățile managerilor de ture.

4. Trasabilitatea în pontaj

IMM-urile trebuie să demonstreze clar:

• în ce zile angajatul trebuia să fie în repaus,
• în ce zile a prestat muncă,
• cum s-a acordat compensarea.

5. Comunicarea către angajați

Este esențial ca personalul să înțeleagă:

• când intervine repausul cumulat,
• ce drepturi are,
• cum se aplică sporurile.

Transparența reduce conflictele și protejează angajatorul.

🔹 De ce este importantă decizia pentru companii?

• Clarifică un punct vulnerabil des întâlnit în controalele ITM.
• Reduce riscurile de litigii costisitoare.
• Asigură predictibilitate în gestionarea programelor în ture.
• Protejează angajații și îmbunătățește calitatea relațiilor de muncă.
• Creează un standard unitar la nivel național.

Această hotărâre devine un reper pentru toate companiile cu activitate continuă, program în schimburi sau activități fluctuante.

Decizia ÎCCJ poate fi consultată aici:

https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=270828&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=4649359