În contextul macroeconomic complicat din 2025, România marchează o performanță notabilă: numărul de autorizații de construire în iunie 2025 a crescut cu +21,9% față de anul trecut, semnalând o revenire a încrederii în piața imobiliară și un reviriment al investițiilor locale.

📊 Date-cheie: construcțiile sfidează incertitudinea macroeconomică

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INSSE):

• Au fost eliberate 3.505 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale în iunie 2025;

• Creștere lunară: +4,2% față de mai 2025;

• Creștere anuală: +21,9% față de iunie 2024.

Aceste cifre sunt cu atât mai remarcabile cu cât vin în condiții de creditare restrictive, cu inflația menținându-se peste 5% și cu o politică fiscală în proces de consolidare.

💸 Situația economică în 2025: de ce e relevantă pentru sectorul construcțiilor?

România se află în plin proces de ajustare economică post-pandemică și post-inflaționistă:

• Inflația a scăzut față de vârfurile din 2022–2023, dar rămâne peste media UE;

• Dobânda-cheie BNR se situează încă la un nivel descurajant pentru creditul ipotecar;

• Costurile materialelor de construcție s-au stabilizat, dar rămân la un nivel ridicat comparativ cu 2019;

• Salariile reale încep să recupereze pierderile din anii anteriori, impulsionând cererea rezidențială;

• Investițiile publice prin PNRR susțin infrastructura locală (autostrada A7 in special), facilitând dezvoltarea imobiliară.

Cu toate acestea, construcțiile rezidențiale rezistă și chiar accelerează, semn că încrederea investitorilor și nevoia populației pentru locuințe rămân puternice.

🏆 Clasamentul județelor: cine construiește cel mai mult?

Pe baza datelor detaliate INSSE pentru perioada ianuarie–iunie 2025, iată Top 5 județe după numărul de autorizații pentru clădiri rezidențiale:

🔍 Interpretare:

• Regiunea VEST (inclusiv Arad, Timiș, Hunedoara) se distinge printr-un echilibru între cerere rezidențială și capacitate administrativă de autorizare;

• Ilfov continuă expansiunea ca zonă periurbană a Bucureștiului, cu o dinamică demografică susținută;

• Moldova (Suceava, Iași) devine din ce în ce mai atractivă, datorită mobilității populației și investițiilor publice.

🧱 Construcțiile ca indicator de reziliență economică

Sectoarele de construcții, în special cel rezidențial, funcționează adesea ca barometru al încrederii în economie. Faptul că în plin context de:

• creștere lentă a PIB (estimări de sub 3% în 2025),

• politici fiscale tensionate,

• și întârziere a fondurilor europene,

…autoritățile locale eliberează tot mai multe autorizații de construire, arată că investitorii locali și dezvoltatorii văd oportunități pe termen mediu.

📍 Zone de creștere vs. zone în stagnare

👉 Regiunile active sunt cele cu infrastructură bună, acces la piața muncii și universități. În schimb, zonele stagnante suferă de depopulare, slabă conectivitate și lipsă de investiții.

🔮 Previziuni pentru semestrul II 2025

Dacă ritmul actual se menține, România ar putea încheia anul cu peste 20.000 de autorizații rezidențiale, nivel nemaiatins din 2019.

🟡 Factori de sprijin:

• Apelurile active din PNRR pe eficiență energetică;

• Stabilitatea costurilor materialelor;

• Continuarea tendinței de migrare către locuințe mai spațioase în zone periurbane.

🔴 Riscuri posibile:

• Blocaje în administrațiile locale privind PUZ-urile;

• Scăderea bruscă a cererii din cauza incertitudinilor politice (2025 este an electoral);

• Dificultăți în accesarea de finanțare pentru proiecte noi.

✅ Concluzie

Creșterea cu +21,9% a autorizațiilor de construire în iunie 2025 este mai mult decât o cifră statistică. Ea indică capacitatea economiei românești de a absorbi șocuri și de a susține investiții pe termen lung, chiar în condiții macroeconomice provocatoare.

România se confruntă cu dezechilibre structurale, dar sectorul construcțiilor demonstrează din nou că poate funcționa ca motor de încredere și dezvoltare locală.

Link articol INS: Autorizațiile de construire eliberate pentru clădiri iunie 2025

Citeste si Evoluția retailului românesc în mai 2025: redresare vizibilă