Economia României a înregistrat în primul trimestru din 2025 o creștere ușoară față de aceeași perioadă a anului trecut, cu un avans de 0,6% pe seria brută și o stagnare pe seria ajustată sezonier. Datele publicate de Institutul Național de Statistică indică un ritm lent de revenire, susținut în principal de investiții și sectoare cu cerere publică sau susținere guvernamentală. Cele mai importante contribuții la evoluția PIB-ului provin din construcții, tranzacții imobiliare, informații și comunicații, precum și din activitățile publice – administrație, învățământ și sănătate.
Sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de aproape 10% față de T1 2024, confirmând poziția sa de principal motor economic într-o perioadă cu investiții publice active și fonduri europene în execuție. În schimb, industria – cu o pondere semnificativă în PIB – continuă să scadă, înregistrând un declin de 3% în termeni de volum, semn că cererea externă rămâne slabă, iar comenzile din lanțurile internaționale întârzie să revină la niveluri normale.
Comerțul, transportul și activitățile HORECA s-au menținut ușor sub nivelul din 2024, ceea ce reflectă un consum relativ moderat și o adaptare lentă a serviciilor la noile comportamente ale populației. În paralel, sectoarele de servicii profesionale și de suport, precum și activitățile recreative, au avut de asemenea o contribuție negativă, cu scăderi de peste 2%.
Pe partea pozitivă, sectorul IT și comunicații a crescut cu aproape 1%, semn că cererea pentru digitalizare rămâne stabilă, iar investițiile în infrastructură tehnologică nu s-au oprit. Agricultura a revenit ușor pe plus, dar fără impact major în acest trimestru.
Pentru IMM-urile active în domenii dinamice – precum construcții, digital, sănătate sau imobiliare – contextul rămâne favorabil, mai ales în condițiile în care proiectele finanțate din PNRR și programele europene accelerează în 2025. În schimb, antreprenorii din industrie, comerț și servicii neesențiale vor trebui să gestioneze mai atent costurile și să caute adaptări rapide la cererea în schimbare, într-un mediu economic marcat de stagnare generală și diferențieri sectoriale tot mai evidente.
