În primele cinci luni ale anului 2025, România a consumat mai multă energie decât în aceeași perioadă a anului trecut, însă a produs mai puțin. Creșterea de 5,7% a resurselor de energie primară și de 3,4% a energiei electrice disponibile a fost susținută aproape integral din importuri, în timp ce producția internă a scăzut cu peste 4%. Potrivit datelor INS, publicate la 15 iulie, resursele de energie primară au însumat 13,5 milioane tone echivalent petrol (tep), din care doar 6,9 milioane au provenit din producție internă, în scădere cu 342.000 tep. Importurile au crescut semnificativ – cu peste un milion tep – în special pe segmentul de țiței, gaze naturale și energie electrică.
Structura surselor se schimbă vizibil. Producția de energie din hidrocentrale a scăzut cu aproape 30%, iar cea eoliană cu peste 17%. În schimb, producția de energie solară a crescut cu 32%, acoperind parțial golul creat de sursele convenționale. Energia din centrale fotovoltaice a ajuns la 1,6 miliarde kWh în perioada ianuarie–mai, depășind pentru prima dată pragul de 10% din totalul producției interne.
Pe ansamblu, resursele de energie electrică s-au ridicat la 28,8 miliarde kWh, dintre care 21 miliarde provin din producția internă (–2,2 miliarde kWh față de 2024), iar restul de 7,8 miliarde din importuri. Exporturile au crescut cu 15%, până la 5,7 miliarde kWh, în timp ce consumul intern final a fost de 20,9 miliarde kWh – în creștere ușoară, dar cu variații importante între categorii. Consumul gospodăriilor a crescut cu 5,7%, iar cel economic a rămas la același nivel. Iluminatul public a continuat să scadă, cu 8,4%, reflectând o posibilă eficientizare locală sau restrângere a serviciilor.
Pentru IMM-urile din domeniul energetic, semnalele sunt mixte. Pe de o parte, creșterea cererii și tranziția spre surse regenerabile pot genera oportunități de investiții, în special în echipamente fotovoltaice, eficiență energetică sau stocare. Pe de altă parte, volatilitatea resurselor interne și dependența crescută de importuri pot crea presiuni asupra prețurilor, afectând marjele distribuitorilor, ale furnizorilor mici sau ale producătorilor industriali conectați la sistem.
