În trimestrul al doilea din 2025, datoria publică a României a urcat la 57,3% din PIB, în creștere cu 5,8 puncte procentuale față de perioada similară din 2024. Este una dintre cele mai accelerate evoluții din Uniunea Europeană și marchează un nou maxim istoric pentru România.

Comparativ, la începutul anului, nivelul datoriei publice era de 55,8% din PIB, iar în aprilie a depășit 56,6%, ceea ce arată o creștere constantă de la un trimestru la altul. În structură, datoria internă reprezintă aproximativ 28,4% din PIB, iar cea externă circa 28,2%, ceea ce evidențiază o distribuție aproape egală între sursele de finanțare.

Această dinamică a fost alimentată de majorarea cheltuielilor bugetare și de o colectare fiscală sub potențial, în condițiile unui nivel ridicat al costurilor de finanțare pe piețele interne și internaționale. Deficitul bugetar pentru 2024 a fost estimat la 9,3% din PIB, iar obiectivul pentru 2025 vizează reducerea spre 7%, printr-o ajustare fiscală graduală.

🧾 Context european și comparații regionale

La nivel european, datoria publică a atins 88,2% din PIB în zona euro și 81,9% în Uniunea Europeană, ambele în creștere ușoară față de începutul anului. Structura generală a datoriei publice în zona euro rămâne dominată de titlurile de stat (84,2%), urmate de împrumuturi (13,2%) și depozite sau valută (2,5%).

Cele mai ridicate niveluri de îndatorare se înregistrează în:

• Grecia (151,2%),
• Italia (138,3%),
• Franța (115,8%),
• Belgia (106,2%),
• Spania (103,4%).

Cele mai reduse valori sunt în Estonia (23,2%), Luxemburg (25,1%) și Bulgaria (26,3%). România se situează sub media zonei euro, dar peste cea a regiunii Europei Centrale și de Est, menținând un profil de risc moderat, dar în creștere.

🔹 Analiză fiscală și impact economic

Evoluția accelerată a datoriei publice indică presiuni tot mai mari asupra sustenabilității fiscale. România își finanțează majoritatea nevoilor prin emisiuni de titluri de stat, iar costurile ridicate ale dobânzilor amplifică presiunea asupra bugetului general.

Această structură generează vulnerabilități:

• expunere la variațiile de dobândă și la percepția piețelor financiare internaționale;
• posibil impact asupra cursului de schimb în cazul creșterii rapide a serviciului datoriei;
• limitarea spațiului fiscal pentru investiții productive în anii următori.

Pentru a menține încrederea investitorilor și ratingul de țară, România trebuie să continue consolidarea fiscală și să accelereze măsurile de eficientizare a colectării veniturilor publice.

🔹 Implicații pentru mediul de afaceri

• Creșterea datoriei publice poate genera ajustări în programele de investiții publice și o reevaluare a priorităților bugetare.
• IMM-urile implicate în contracte publice trebuie să anticipeze posibile întârzieri în plăți și să planifice fluxurile de numerar în consecință.
• Costurile mai ridicate de finanțare pot influența indirect și mediul privat, printr-o potențială creștere a dobânzilor bancare.
• Totodată, datoria publică mai mare poate deschide oportunități pentru investitorii instituționali, prin acces la titluri guvernamentale cu randamente atractive.

⚙️ Perspective

Pentru 2025, menținerea stabilității macroeconomice depinde de echilibrul între consolidarea fiscală, susținerea investițiilor publice și gestionarea responsabilă a datoriei. Măsurile vizate includ:

• digitalizarea sistemului fiscal și reducerea evaziunii;
• prioritizarea cheltuielilor de investiții cu impact economic ridicat;
• creșterea eficienței administrației publice;
• valorificarea fondurilor europene și PNRR pentru reducerea presiunii asupra bugetului.

Pentru mai multe detalii: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-euro-indicators/w/2-21102025-bp